Arta ceaiului

“ Cand un maestru Zen spune: “Poftim o ceasca cu ceai”, el spune de fapt: „ Bea putin din Bodhidharma. Nu te pierde in intrebari inutile: Daca Dumnezeu exista sau nu? Cine a creat lumea? Unde este raiul si unde este Iadul? Si care este teoria Karmei si a renasterii? Cand un maestru Zen spune: „ uita de toate astea, mai bine ia o ceasca de ceai” el spune de fapt: „ Mai degraba devino mai constient, nu te interesa de toate aceste non-sensuri. Asta nu te va ajuta deloc.” Dar sa nu crezi ca el este pasnic. El vorbeste, el de fapt vorbeste cu un ciocan…” OSHO, „The art of TEA”

10 boli cu transmitere...spirituala

10 boli cu transmitere...spirituala Este o jungla acolo, şi nu este mai puţin adevărat despre viaţa spirituală decât orice alt aspect al vieţii. Chiar credem că, doar pentru că cineva a meditat vreme de cinci ani, sau a face 10 ani de practică yoga, aceste persoane ar fi mai puţin nevrotice decât oricare alta persoană ? In cel mai bun caz, probabil că respectivul va fi un pic mai conştient de nevroza sa. Un pic… (iata articolul Marianei Caplan, extras din cartea ”Cu ochii larg deschiși”) 1. Spiritualitate de tip Fast-Food: este spiritualitatea amestecată cu o cultura care celebreaza viteză, multitasking-ul şi gratificarea instantanee. Spiritualitatea de tip Fast-food este un produs al fanteziei comune şi este uşor de înţeles faptul că tentația de a găsi căi rapide și ușoare de a scăpa de suferinţa inerentă condiţiei noastre umane este foarte mare și mulți cad în această capcană. Un lucru este clar, cu toate acestea: transformarea spirituala nu poate avea loc printr-o rezolvare rapida, miraculoasă, fără efort îndelungat, preseverență și sacrificii. 2. Spiritualitatea imitativă: spiritualitatea imitativă se manifestă prin tendinţa de a vorbi, de a ne îmbrăca şi acţiona așa cum noi ne imaginăm că ar proceda o persoană spirituală. Este un fel de spiritualitate imitativă care imită realizarea spirituala in modul in care blana sintetică de leopard imită pielea autentică de leopard. 3. Confuzia Motivaţiilor: Desi dorinta noastra de a creste este reală şi pură, de multe ori se amesteca cu motivaţii mai mici, inclusiv dorinţa de a fi iubit, dorinţa de a aparţine, nevoia de a umple golul nostru sufletesc, convingerea că calea spirituală va elimina toate ambițiile și suferințele noastre, dorința de a ne simți speciali, de a fi considerați mai buni decât ceilalți (neinițiații), de a fi considerați “cei aleși”. 4. Identificarea cu Experienţele spirituale: În această boală, ego-ul se identifică cu experienţa noastră spirituală şi o preia ca fiind al un bun al său, şi astfel începem să credem despre noi înșine că suntem ”evoluați”, încorporând în noi intuiţii care au apărut în noi în anumite momente. În majoritatea cazurilor, aceasta nu durează la nesfârşit, deşi tinde să se întindă pe perioade mai lungi de timp în cei care cred despre ei înşişi fie că s-au iluminat şi / sau cei care îşi desfăşoară activitatea ca profesori spirituali. 5. Ego spiritualizat: Aceasta boala se produce atunci când însăşi structura personalităţii egoiste devine adânc întipărită cu concepte şi idei spirituale. Rezultatul este o structura egoistă, care este “bullet-proof.”(rezistă la gloanțe, este de nepătruns). Când ego-ul devine spiritualizat, suntem devenim ”impenetrabili” la orice ajutor din exterior, lecție nouă sau feedback constructiv. Devenim fiinţe umane impenetrabile care practic nu mai pot asimila nimic datorită autosuficienței lor, care ne stopează din dezvoltarea noastră spirituală, toate în numele de spiritualității !!! 6. Producţia în masă de învăţători spirituali: Există o serie de tradiţii spirituale sau curente la modă, care produc oameni care se cred a fi la un nivel de iluminare spiritual, sau măiestrie, care este mult peste nivelul lor real. Aceasta boala functioneaza ca o bandă rulantă de tip spiritual: ți se aprinde o luminiță, a aduci în interiorul tău, şi – bam! – Eşti iluminat şi gata să iluminezi pe alţii în mod similar. Problema nu este că astfel de profesori predau mai departe, ci faptul că ei înşişi se prezintă ca având un nivel spiritual pe care de fapt nu l-au atins încă. 7. Mândria Spirituală: mândria spirituală apare atunci când practicantul, după ani de efort și de muncă, a atins un anumit nivel de înţelepciune şi folosește această realizare pentru a-și justifica închiderea față de noi alte experiențe și învățături. Un sentiment de “superioritate spirituală” este un alt simptom al acestei boli transmise spiritual. Se manifestă ca un sentiment subtil că “eu sunt mai bun, mai înţelept şi deaspura celorlalți, deoarece eu sunt spiritual.” 8. Spiritul de turmă: De asemenea, descris ca gândire de grup, mentalitatea de cult sau boala ashram, spirit de grup este un virus insidios care conţine mai multe elemente tradiţionale de co-dependenţă. Un grup spiritual face acorduri subtile şi inconştient în ceea ce priveşte modul corect de a gândi, vorbi (vezi limbajul de lemn a la MISA n.n), de a se îmbrăca, şi de a acţiona. Indivizi şi grupuri infectate cu “spiritul de turmă” resping indivizii, atitudinile, şi circumstanţele care nu sunt conforme cu normele de multe ori nescrise ale grupului. 9. Complexul ”Celor Aleși”: complexul poporului ales nu se limitează la evrei. Este credinţa că “Grupul nostru este mai evoluat spiritual, mai puternic, mai iluminat şi, simplu spus, mai bun decât orice alt grup.” Există o distincţie importantă între recunoaşterea faptului că ai găsit o cale dreapta, un profesor sau comunitate pentru tine însuți, şi cel ce consideră că a găsit Unica Cale, unicul Guru. 10. Virusul mortal “am ajuns”: Aceasta boala este atât de puternică încât are capacitatea de a fi mortală pentru evoluţia noastră spirituală. Aceasta este credinţa că “am ajuns” la scopul final al căii spirituale. Progresul nostru spiritual se termină în punctul în care aceasta credinta devine cristalizată în psihicul nostru, iar pentru moment, vom începe să credem că am ajuns la capătul căii, când de fapt în realitate creşterea spirituală încetează. “Esenţa iubirii este percepţie”. Prin urmare, esenţa iubirii de sine este percepţia de sine. Te poți îndrăgosti numai de cineva pe care îl poți vedea clar, așa, ca pe tine însuți. Pentru a iubi trebuie să ai ochi pentru a putea percepe obiectul iubirii tale. Numai în momentul în care te poți vedea pe tine însuți suficient de clar, poți începe să te iubești. ” Eu cred că o parte critică a învăţării discernământului pe calea spirituala este descoperirea bolii omniprezente a egoismului şi auto-înşelării, care sunt în noi toţi. Pentru aceasta este nevoie de un simţ al umorului şi sprijinul prietenilor spirituali reali. Pe măsură ce ne confruntăm cu obstacole în creşterea spirituală, există momente în care este uşor să cazi într-un sentiment de disperare şi auto-desconsiderare şi să îți pierzi încrederea în calea pe care o urmezi. Trebuie să ne păstrăm credinţa, în noi înşine şi în ceilalți, în scopul de a face cu adevărat diferența în această lume. Adaptare după lucrarea Eyes Wide Open: Cultivarea Discernământ pe calea spirituala (Sounds True) Sursa: http://cinesuferadoarme.blogspot.ro/2011/11/10-boli-cu-transmiterespirituala.html